Pericolele implanturilor mamare

Ocazional, implanturile mamare se sparg sau curg. Soluţia salină este apă sărată care va fi absorbită de organism. Chiar şi implanturile cu silicon pot curge. În acest caz apar două situaţii. Dacă implantul are în jurul său o cicatrice capsulară atunci scurgerea sa nu va fi resimţită deloc. Dar dacă implantul nu este înconjurat de o cicatrice capsulară, atunci se scurge direct în ţesuturile din jur generând senzaţia că implantul se dezumflă. Gelul scurs se poate colecta în sân şi o nouă cicatrice capsulară ar putea apărea în jurul lui. În alte cazuri însă gelul poate migra prin sistemul limfatic spre o altă zonă a corpului. Aceste scurgeri ale implantului ar putea necesita o altă operaţie de înlocuire a acestuia. În cazul în care gelul s-a răspândit prin corp, este posibil ca siliconul să nu mai poată fi recuperat în întregime. Se consideră că gelul de silicon determină dereglări ale ţesutului conjunctiv.

Spargerea sau dezumflarea implanturilor mamare cu silicon sau soluţii saline cunoaşte mai multe cauze: instrumentele chirurgicale care pot deteriora implanturile în timpul operaţiei, umplerea prea mare sau prea mică a implantului cu soluţie salină (caz specific numai pentru implanturilor mamare cu soluţii saline), contracţia capsulară, capsulotomia închisă, stresul generat de traume fizice, comprimarea exagerată a sânilor în timpul mamografiei, rănirea sânilor, învechirea implantului sau cauze necunoscute.

Administraţia Alimentelor şi a Medicamentelor din SUA a efectuat un studiu privind spargerea implanturilor mamare cu silicon. Acest studiu a fost realizat în Birmingham, statul Alabama şi a inclus femei care şi-au făcut primul implant mamar înainte de 1988. Femeilor li s-a făcut o investigaţie RMN (rezonanţă magnetică nucleară) pentru a le determina starea implanturilor. Cele 344 de femei cărora li s-a făcut investigaţia RMN avuseseră un număr de 687 de implanturi. Din cele 687 de implanturi, 378 (deci 55%) erau sparte. Aceasta înseamnă că 69% din cele 344 de femei au avut cel puţin un implant spart. Din cele 344 de femei, 73 (deci 21%) aveau silicon extra-capsular în unul sau ambii sâni. Factorii asociaţi cu spargerea implanturilor au inclus învechirea implantului, producătorul implantului, plasarea subpectorală a implantului în locul celei subglandulare.

Cea mai întâlnită complicaţie asociată cu implanturile mamare este contracţia capsulară – un strat de ţesut fibro-conjunctiv produs în jurul implantului ca reacţie a organismului la un material străin. Uneori este nevoie de încă o operaţie pentru înlăturarea acestei cicatrici capsulare sau chiar pentru înlocuirea implantului. Un studiu clinic realizat pe o perioadă de 3 ani de către Mentor privind implanturile mamare cu soluţii saline a indicat faptul că prima apariţie a contracţiei capsulare de gradul III şi IV a fost înregistrată la 9% din 1264 de paciente care şi-au mărit sânii şi la 30% din 416 paciente care şi-au remodelat bustul. Într-un studiu clinic realizat pe o perioadă de 3 ani de către McGhan privind implanturile mamare cu soluţii saline s-a constatat că prima apariţie a contracţiei capsulare de gradul III şi IV a fost înregistrată la 9% din 901 paciente care şi-au mărit sânii şi la 25% din 237 de paciente care şi-au remodelat bustul.